Un gand-cuvant pentru ganduri-negandite

Cuvinte de leac… De ce cuvinte de leac?

Pentru ca un cuvant poate inalta, poate zidi, poate lecui, după cum un alt cuvant poate dobori, poate distruge, poate rani.

Noi am ales sa va aducem cuvintele de leac cuvintele vindecatoare pentru trup, pentru minte, dar si pentru Suflet si Spirit…

marți, 21 februarie 2012

Binecuvantarea dragostei

„Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul”. 1 Corinteni: 4, 7

Inca din cele mai vechi timpuri, romanii obisnuiesc sa sarbatoreasca ziua de Dragobete in data de 24 februarie, un fel de Valentine's Day. Acesta este momentul in care natura se trezeste din somnul ei, pasarile isi cauta locuri pentru a-si construi cuiburi, si oamenii, in special tinerii, urmeaza cursul naturii.

Tot in aceasta zi,  Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul.

Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas cosmic", oficia, in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi.

Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului". 
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau, de multe ori, viitoarele casnicii...

Iata mai jos cateva obiceiuri ale acestei sarbatori a dragostei:
- Unul din obiceiuri este ca tinerii, baieti si fete, sa se stranga in grupuri pe dealuri, imprejurul satelor, pentru a discuta si a face glume.
- La pranz, fetele coboara inspre sat, iar fiecare baiat va urma fata care ii este draga.
- Aceasta fuga a fetelor poarta numele de “zburatorit” in zonele din sudul Romaniei.
- In unele zone ale tarii, fetele si baietii se logodesc in aceasta zi si isi jura credinta unii altora. Chiar daca nu are un iubit, o fata trebuie macar sa rada si sa faca glume cu baietii in aceasta zi pentru a se marita in curand.
- Se spune ca fata si baiatul care ies impreuna in aceasta zi si nu se saruta, in acel an nu se vor mai iubi.
- Fetele strang viorele si tamaioasa, pe care le pastreaza la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste.
- Prin unele locuri, exista si obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit. Aceasta apa, pastrata cu mare grija, are proprietati magice, spunandu-se ca este nascuta din surasul zanelor, putand face fetele mai frumoase, mai dragastoase si mereu iubite.
- Se spune ca daca in aceasta zi ai norocul sa auzi pupaza, vei fi harnic tot anul. Daca ploua, primavara va veni devreme si va fi frumoasa.
- In aceasta zi nu se tese, nu se carpeste, nu se lucreaza la camp sau în fierarie. In schimb, se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Deasemenea, dat fiind faptul ca originile traditiei se regasesc in ciclul naturii, in aceasta zi nu se sacrifica pasari sau animale.
- Daca nu se sarbatorea in vreun an Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor putea indragosti in anul care urma; in plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus. Se spunea ca in tot acel an nu vor avea iubiti.

„Mai presus de toate, sa aveti o iubire profunda unii fata de altii, caci iubirea acopera o multime  de pacate”.1 Petru  4:8 

articol scris de Artemis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu